Ca de atatea ori în ultimii ani, si în
cursul acestei luni Centrul de Afaceri "Marea Neagrå" din Mangalia
s-a dovedit a fi o gazdå primitoare pentru participantii la seminarul
pe probleme ale initiativei private si dezvoltårii
întreprinderilor mici si mijlocii, din mai multe tåri semnatare
ale Acordului de Cooperare Economicå a Mårii Negre (CEMN).
Evenimentul, organizat de Consiliul de Cooperare
a Mårii Negre, Fundatia Konrad Adenauer, Organizatia pentru dezvoltare
IMM-uri - KOSGEB, în cooperare cu Comisia Economicå a Natiunilor
Unite pentru Europa si sub auspiciile Camerei de Comert si Industrie a Romaniei
si a Municipiului Bucuresti si a Centrului Balcanic pentru Cooperare IMM-uri,
a oferit reprezentantilor din Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Republica
Moldova, Romania, Federatia Ruså si Turcia posibilitatea unui util
schimb de opinii si a lansårii unor noi proiecte în acest domeniu
deosebit de vital pentru restructurarea, relansarea si dezvoltarea în
continuare a economiilor acestor tåri.
Discutiile, moderate pe rand de dl. Ambasador Nurver Nures, prim secretar adjunct al Secretariatului Permanent CEMN, dna. Lorraine Ruffing - UNCTAD si dl. Antal Szabo - consilier regional al Comisiei Economice ONU pentru Europa, au relevat dificultåtile existente în majoritatea tårilor în demararea unei initiative private, necesitatea îmbunåtåtirii legislatiei în domeniu si adoptårii de måsuri concrete care så favorizeze libera initiativå, dar si crearea conditiilor pentru amplificarea cooperårii între firmele mici si mijlocii din regiune.
Reprezentantii Biroului National TIPS din Bucuresti,
invitati la acest seminar din partea CCIRB - ONRC, au subliniat importanta
vitalå pentru micul întreprinzåtor a unei informåri
corecte privind conditiile concrete de pe piatå, necesitatea
accesårii unor baze de date nationale si internationale privind
oportunitåti de afaceri, obtinerea de diverse informatii verificate
cu caracter comercial si economic, în vederea promovårii
corespunzåtoare a propriilor produse si servicii în
exterior.
Avandu-se în vedere experienta deja
acumulatå pe piata romaneascå a informatiilor de afaceri, impactul
crescand asupra comunitåtii de afaceri din tara noastrå,
numårul mare de oportunitåti de afaceri diseminate prin numeroase
publicatii de specialitate, apartenenta la o retea internationalå de
afaceri ce dispune de una dintre cele mai mari baze de date din tårile
în curs de dezvoltare, s-a apreciat cå Biroul National TIPS din
Romania poate juca un rol major, servind ca un centru zonal în schimbul
de informatii de afaceri între tårile CEMN ce nu apartin
încå retelei TIPS, cu tåri apartinand retelei TIPS si state
occidentale.
ïn cursul lunii mai, Institutul Roman de
Management împreunå cu Asociatia Femeilor Manager din Romania
- membru titular la FCEM - Femmes Chefs d Entreprises Mondiales- au
organizat un seminar cu tema "FEMEIA MANAGER LA SFÄRÇIT DE
MILENIU".
Tematica principalå a seminarului a fost
situatia intreprinderilor mici si mijlocii în Romania, posibilitatea
de afirmare a femeii care, prin liberå initiativå, a devenit
creatoare de firmå si conducåtor de firmå
privatå.
Seminarul a avut ca scop confruntarea unor puncte
de vedere venind din douå directii diferite: reprezentanti ai forurilor
legislativ si executiv pe de o parte si sectorul neguvernamental, reprezentat
de femeile care au devenit manager si antreprenor de firme private.
La manifestare au participat femei antreprenor
si manager din aproape toate judetele tårii precum si personalitåti
ale vietii politice si economice. Din partea legislativului: dna Mariana
Stoica, Presedinte al Comisiei Parlamentare de Integrare Europeanå,
domnul Vicentiu Gåvånescu senator Comisia economicå a
Senatului; din partea Guvernului, doamna Cristina Dicå consilier la
Ministerul Reformei, doamna Tanti Anghel, director General la Ministerul
Finanatelor.
Camera de Comert si Industrie a Romaniei si
a Municipiului Bucuresti a fost reprezentatå prin domnul Presedinte
George Cojocaru, dna Director General la Registrul National al Comertuilui
Cornelia Rotaru.
Biroul National TIPS a fost reprezentat de dna
Iolanda Mihalache.
IROMA - Institutul Roman de Management a fost
reprezentat de domnul Presedinte Prof. Dr. Mihail Dumitrescu si doamna director
Lucica Matei
World Trade Centre a fost reprezentat de domnul
Cristian Parvan, Secretar General, Ambasada Canadei, de doamna Sonia Drapeau,
Director La Cite Colegiale si domnul Cristian Floru, consilier iar IBM de
doamna Director Stephanie Longo - Paris si doamna Director Carmen Ene
Romania.
O serie de alte personalitåti de la
bånci si ministere au fost prezente si au discutat împreunå
probleme de actualitate ale intreprinderilor mici si mijlocii, ale reformei
economice în Romania si nu în ultimul rand, despre locul
si rolul femeii manager, conducåtor de firmå privatå în
Romania.
Compania IBM, care a sponsorizat AFMR cu echipamente
de calcul de ultimå orå în valoare de 5000 $, a prezentat
avantajele tehnicii de varf si nivelul la care s-a ajuns pe plan international
în miscarea de sustinere a antreprenoriatului feminin în care
aceastå companie este lider mondial.
Cuvantul de deschidere a fost rostit de Doamna
Raluca Bejan - Presedinta AFMR care, printre altele a afirmat:
"Speråm ca acest seminar så fie un dialog viu si pragmatic asupra
treburilor importante ale tårii. Nu vom discuta despre noi, despre
drepturi si privilegii pentru femei ci despre sectorul pe care îl
populåm în configuratia reformei: sectorul IMM-urilor, al deciziei
microeconomice din care îsi trage puterea decizia
macroeconomicå".
Domnul George Cojocaru - Presedinte CCIR, ca
"promotor al miscårii manageriale feminine si dusman al unor vechi
prejudecåti" a spus în cuvantarea sa: " ...noi toti ne
datoråm talentele, priceperea, buna crestere, unei femei care
încå din copilårie ne-a îndrumat pasii. Firesc,
echitabil, moral este ca si femeile så participe cu drepturi egale
la solutionarea celor douå crize din Romania: mentalitatea si
managementul. Timpurile pe care le tråim sunt marcate de diletantism
si amatorism si cred cå noi toti, prin profesionalism, putem solutiona
problemele."
Domnia sa a subliniat cateva din atuurile feminine
în afaceri: cum ar fi darzenia, farmecul si puterea de
întelegere a partenerului la tratative dar si-a exprimat pårerea
potrivit cåreia patima si pasiunea femininå nu sunt indicate
în politicå.
Aceastå pårere a fost sustinutå
si de Domnul Secretar General Parvan - World Trade Centre.
Domnul Presedinte Mihail Dumitrescu- IROMA,
a fost de pårere cå: "...aceste seminarii trebuie tinute si pentru
bårbatul manager, deoarece nevoia de schimbare este genaral
valabilå".
Doamna Longo - de la IBM a prezentat rezultatul
unor cercetåri fåcute în SUA referitoare la:
-utilizarea Internetului de cåtre
intreprinzåtori: 23% sunt femei iar 16% bårbati
-construirea de home page pentru prezentarea
produselor: 47% sunt femei iar 41% bårbati
-servicii on-line: 50% femei si 41%
bårbati.
Tot dansa a prezentat un studiu fåcut
de IBM, din care reiese cå Romania are cel mai mare procent de IMM-uri
detinute de femei din Centrul si Sud-Estul Europei.
Doamna Dr. Cornelia Rotaru a prezentat statistici
oficiale de la Registrul National al Comertului potrivit cårora 21%
din administratorii firmelor din Romania sunt femei.
La acest seminar s-a vorbit si despre sprijinul
real acordat de Biroul National TIPS la facilitarea circulatiei informatiei
de afaceri si a contactului cu parteneri din lumea întreagå.
Din toate discursurile celor prezenti a reiesit
foarte clar un fapt: femeia reprezintå un puternic motor al economiei
romanesti, demonstrand acest fapt prin implicarea ei în zbuciumata
si dura lume a afacerilor, renuntand la un trai anonim si de multe ori relativ
comod.
Ea are forta moralå si fizicå,
tenacitatea, darzenia, profesionalismul si cand este nevoie pasiunea si farmecul,
necesare pentru a participa la revolutia managerialå din Romania,
care la ora actualå poate este cea mai importantå resurså
a dezvoltårii economice.
Realitatea contemporanå a aråtat
cå femeile au argumente serioase pentru a combate rezervele nejustificate
si prejudecåtile care, din nefericire sunt greu de învins la
toate nivelurile.
ïn a doua parte a seminarului, într-o
atmosferå pragmaticå, s-au enumerat aspectele grave ale
functionårii intreprinderilor mici si mijlocii de naturå så
conducå la reducerea profitului, disponibilizarea personalului si chiar
la încetarea activitåtii.
Problemele abordate au atins nevoia vitalå
de credite pentru mijloace circulante, garantate prin investitie, facilitarea
aprovizionårii cu materii prime din tarå la preturi accesibile
si împiedicarea påtrunderii în tarå a mårfurilor
cu pret de damping, måsuri protectioniste de vamå si fiscale,
înlåturarea barierelor administrative, introducerea unor sisteme
simple de garantare a creditelor cu proiectul si investitia, reducerea taxelor
judiciare care depåsesc profitul înscris în deviz si fac
imposibilå recuperarea prin justitie a valorii lucrårilor
executate.
Reprezentantii legislativului si ai
Guvernului au promis sprijinul necesar acestui segment de manageri
romani reprezentat prin femei, dar care ridicå problemele reale ale
tuturor IMM-urilor.
Se asteaptå ca acest eveniment så
fie ca un gråunte încoltit aruncat într-un påmant
fertil.
Urmare a acestui eveniment, o delegatie de 10
persoane din AFMR a fost invitatå la Presedintia Romaniei de Dna. Consilier
Prezidential Zoe Petre, iar ulterior a avut loc sedinta de constituire a
AFMR - Filiala Bucuresti.
Iolanda Mihalache
Biroul National TIPS
"Cea mai eficientå metodå de vanzare este så asculti cumpåråtorul ! "
Secretul vanzårii se bazeazå pe o bunå ascultare a cumpåråtorului. Trebuie doar så adåugati interesul uman ( în afara cazului cå sunteti cumpåråtor ) si know-how-ul optim pentru respectivul produs (adicå: o privire interioarå asupra structurii de cost a produsului) si så stiti cat de departe puteti negocia pe aceastã bazå.
Prea adesea, oamenii cred cå este necesar så vorbesti si så tot vorbesti pentru a vinde un produs. Ore întregi sunt petrecute în fata oglinzii practicand aceste tehnici, de promovare, de a încerca så pari cat mai convingåtor posibil. Chiar si rasul artificial si unele gesturi sunt incluse, iar cateodatå membrii familiei vanzåtorului ajung så aibå dureri de la atatea exercitii de strans de maini.
Toate aceste exercitii dau bietului vanzãtor
acea imagine tipicå de care majoritatea suferå în mod
curent.
ïn realitate, vanzarea este rezultatul
unei bune ascultåri si numai prin ascultare putem obtine acele cunostinte
absolut necesare despre cumpåråtor.
Vanzåtorii profesionisti stiu cå
vanzarea este o artå si cand cineva ståpaneste aceastå
artå, atunci el trebuie så fie mandru de cunostintele sale. Pe
deasupra, acestå profesie poate fi si distractivå si
recompensantå material.
Cine este el? Ce
doreste?
Puneti-vå în locul
cumpåråtorului. Ce fel de persoanå este el? Sub ce fel
de presiune, din exteriorul si din interiorul companiei, actioneazå
el?
Existå vreun interes personal implicat?
Trebuie el så joace vreun joc politic? Ce considerå ca fiind
un tårg multumitor pentru el: un acord satisfåcåtor pentru
ambele pårti, sau un pret cat mai scåzut pentru el? Care este
strategia lui, stilul lui si directivele companiei?
Cu cat sti mai multe despre el si despre compania lui, sau pe care o reprezintå, cu atat vei fi mai bine pregåtit så fructifici acel dialog. Prin formularea corectå si la obiect a întrebårilor, permite-i cumpåråtorului så-si dezvåluie, cat mai curand posibil, obiectivele sale, asupra cantitåtii pe care se gandeste s-o comande, la termenele de timp la care doreste ca marfa så-i fie livratå si de ce buget dispune. Poate cå pretul nu este primordial pentru el!
Niciodatå så nu scåpati din
vedere cadrul global al afacerii. De ce sunteti acolo si ce combinatie de
produse puteti vinde? Fiti flexibil si creativ cand formulati ultima propunere,
care va avea menirea de a satisface o necesitate specificå a
cumpåråtorului (pe care trebuie s-o cunoasteti deja, din moment
ce ati ascultat atent dorintele acestuia).
Din acest punct de vedere, arta vanzårii
ar putea fi comparatå cu boxul - Muhammad Ali, faimosul campion al
lumii la box, a afirmat despre stilul såu cå: "zboarå ca
un fluture, dar înteapå ca o albinå".
Evitati conflictele
directe!
Evitati conflictele directe. Chiar si cel mai
bun vanzåtor va trebui så facå fatå, în cariera
sa, unor persoane mai predispuse spre abordåri conflictuale ale anumitor
situatii. Pur si simplu nu veti putea evita asemenea de conflicte. Cu toate
acestea, unii dintre cei mai buni specialisti în acest domeniu au dovedit
cå se poate vinde si unor persoane care vå displac încå
de la prima vedere. Trebuie retinut faptul cå acest sentiment este
de cele mai multe ori reciproc.
Vanzarea înseamnå o muncå dificilå, care nu permite nici un moment de relaxare. Înseamnå muncå continuå, chiar si în acele momente cand serviti masa împreunå cu acea "teribilå" femeie sau acel "teribil" bårbat. Singura metodå de a supravietui unei astfel de întalniri de afaceri, este de a furniza fapte de nezdruncinat si o ofertå competitivå. Acesta este momentul cand pregåtirile optime îsi aratå roadele.
Nu existå reguli
standard
Cand analizati toate aspectele de comportare,
începeti så vå îndoiti dacå vå veti putea
reaminti toate aceste norme în timpul prezentårii de vanzare.
Totusi, dacå vå ganditi la reguli standard si rigide atunci cand
vindeti, trebuie så stiti cå este exact ceea ce nu trebuie så
faceti. Nu veti putea lucra eficient, dacå vå simtiti strans
în corsetul mental al unor reguli rigide.
Doi vanzåtori nu sunt identici si nici douå situatii de vanzåri nu sunt identice. Nu se poate face o comparatie între ele. Tot timpul existå posibilitatea aparitiei unui element-surprizå si acesta este motivul principal pentru care trebuie så fiti în permanentå într-o conditie optimå din punct de vedere fizic si mental. Încå o datå ganditi-vå la declaratia lui Muhammad Ali. Dar indiferent de elementele-surprizå ce ar putea surveni, conditia dumneavoastrå este cea care va avea contributia esentialå la crearea atmosferei în timpul întalnirii de vanzare.
Dacå înså ne pregåtim mai bine, putem face fatå acelui element - surprizå ce ar putea apårea, si asta numai studiind cu atentie diferitele stereotipuri ale cumpåråtorului; cateva sfaturi asupra felului cum trebuie så abordåm diverse situatii sunt absolut necesare.
Cumpåråtorul
timid si linistit
Acest tip de cumpåråtor poate fi
cel mai dificil, pentru cå este aproape imposibil de a negocia eficient
cu el. Faptul cå acest cumpåråtor råmane aproape
tot timpul tåcut, asta nu înseamnå cå nu este interesat
de ceeea ce i se spune. Dificultatea provine din faptul cå nici o
datå nu poti så sti ce progrese ai fåcut cu
negocierea.
S-ar putea ca acest tip de cumpåråtor så aibe ceva de ascuns - sau poate el este o victimå a propriei timiditåti si a modului rezervat de a se comporta. Nu-i place så priveascå oamenii în ochi si de aceea în permanentå este preocupat de ceva, pentru a evita så se uite în ochii interlocutorului în timpul conversatiei. Ideal ar fi så-i dåm ceva care så-l preocupe, sau la ce så priveascå: un esantion or model al produsului v-ar ajuta foarte mult în acest caz. Acesta îi va focaliza atentia unde dumneavoastrå doriti si în acest fel puteti recastiga controlul asupra interviului.
Råspunsul la aceastå timiditate este de a motiva cumpåråtorul printr-un sir de întrebåri. Ideal ar fi ca aceste întrebåri så fie întrebåri deschise si så reflecte cat mai fidel motivatia cumpåråtorului, mai mult decat motivatia Dvs. sau a reprezentantului cu vanzåri. Dacå acesta este în imposibilitate så se hotåreascå, noi ar trebui så încercåm så venim în întampinarea dorintelor lui, cat mai mult posibil. ïncepeti prin a face sugestii pe care så le motivati cu avantajele pe care le-ar obtine dacå ar urma sfatul pe care-l dati. Ori de cate ori puteti, oferiti-i o alternativå, avand grijå ca aceasta så fie o alternativå facilå. De exemplu: "Doriti maro sau verde ?", "Pe care dintre acestea le preferati, amandouå sunt convenabile si aceasta este un pic mai închiså la culoare decat cealaltå....", între timp oferiti-i un esantion care så-i capteze atentia. Cand s-a decis så cumpere, încurajati-l. De exemplu puteti spune: "Da, Cred cå ar fi ideal...", si continuati cu punctul urmåtor. Dupå accea, cumpåråtorul se va astepta ca så confirmati în scris acordul, asa cå faceti-o repede si finalizati afacerea!
Cumpåråtorul
dur si vorbåret
Acesta este cel mai obisnuit tip de
cumpåråtor si de asemenea cel mai usor comportament de anticipat.
Atata timp cat sunteti bine pregåtit pentru negociere, nu va fi chiar
atat de dificil. Pentru el reprezentati inamicul si din acest motiv, vå
desconsiderå. Ultimul lucru pe care acest tip de cumpåråtor
experimentat îl doreste, este så fie învåtat de
cåtre vanzåtor si în mod particular de unul mai tanår
ca el.
De ce så nu folositi experienta lui ?
Întrebati-l unele lucruri, în loc så i le prezentati, pentru
cå acest tip de cumpåråtor este de obicei foarte
vorbåret. Fårå nici un dubiu, vå veti confrunta cu
un vorbåretþdin nastere, sau cu un cumpåråtor care
vorbeste din instict de apårare.
Înså problema råmane aceeasi.
Este necesarå råbdare, pentru a sta si a-l asculta si a-l låsa
så vorbeascå - apoi în fluxul discursului såu vor
apårea mici pauze de gandire, sau de cåutare a cuvintelor potrivite,
sau pentru a cåuta ceva în ajutor pentru explicatiile sale, sau
pur si simplu så-si tragå respiratia.
Nu låsati så vå scape aceste
oportunitåti, nu încercati så vorbiti si så vå
expuneti cauza, ci pur si simplu folositi numele cumpåråtorului.
Auzindu-si numele, acesta se va opri. Acum repede, intrati în conversatie
cu ajutorul elementelor ce se leagå de ceea ce cumpåråtorul
tocmai a spus mai înainte, sugerand cå ati gåsit acel aspect
interesant, care ar preocupa pe oricine, ca de exemplu: "Domnule Popescu,
este interesant cå ati mentionat acel fapt, de care personalul Dvs.
s-a plans..." , "Domnule Popescu, trebuie så fi gåsit foarte
supåråtor faptul cå în ciuda banilor cheltuiti pe
computere, sunteti încå nemultumit de reteaua de computere din
firma Dvs.....", "Ce schimbåri ati våzut în ultimii ani,
Dle. Popescu?", "Ce metodå ati gåsit, ca fiind cea mai bunå
pentru a rezolva aceste dificultåti ?"
Inevitabil, acest impulsiv vorbitor, la
început va ignora ceea ce tocmai ati spus si va începe din nou
så vorbeascå; låsati-l så vorbeascå si asteptati
urmåtoarea sa inevitabilå pauzå. De aceastå datå,
un model sau ajutor vizual (esantion) vå va ajuta, pentru cå
el se va uita la ceea ce i-ati pus în fatå si inevitabil
se va opri din vorbit pentru cateva momente.
Acest cumpåråtor, care utilizeazå
cunostintele sale ca pe o scuzå pentru nehotårarea de a lua o
decizie, aproape întotdeauna råspunde pozitiv cand îl
încurajati så-si povesteascå experienta. Dati-i acel sentiment
de învingåtor. Acest cumpåråtor este plåtit
de patronul såu ca så obtinå cel mai bun contract pentru
acesta, asa cå dati-i acel sentiment cå este pe calea cea
bunå.
Låsati-l så lupte pentru a obtine
ceea ce doreste, pentru cå cu cat depune mai mult efort în cadrul
negocierii, cu atat satisfactia sa profesionalå va fi mai mare. Gradual
acordati-i reduceri, în limitele pe care le considerati ca posibile,
dar numai dupå mai multe presiuni din partea acestuia, pentru cå
altfel vå veti pierde credibilitatea în ochii lui, si acesta
va începe så se îndoiascå dacå mai existå
ceva ce mai poate fi castigat. La despårtire nu uitati så-i multumiti
pentru toate sfaturile bune pe care vi le-a dat.
Cumpåråtorul
pe termen lung
Acest cumpåråtor doreste o relatie
de afaceri pe termen lung. Veti observa aceasta din faptul cå, fiind
un excelent profesionist, va întelege cu adevårat problemele
Dvs. specifice si va fi chiar doritor så vå ajute så le
rezolvati. Este un adevårat partener, care întelege cå
o afacere este posibilå numai dacå ambele pårti castigå
din ea.
Acest cumpåråtor creazå o atmosferå plåcutå si ospitalierå, este un bun ascultåtor si spune adevårul cand vå oferå sfaturi. Pune întrebårile potrivite la timpul potrivit, asa cå fiti bine pregåtit pentru a face o impresie bunå, profesionalå, asupra lui. Numai atunci el vå va permite så faceti parte din echipa lui. Çi ceea ce este cel mai plåcut, este faptul cå acesta va confirma comanda imediat!
Cumpåråtori
la targuri
În zilele noastre, ne referim la
vanzåtori ca la oamenii din prima linie, ca oameni care lucreazå
pe linia de demarcatie dintre ofertå si cerere. Din acest motiv, un
targ trebuie considerat ca o primå si foarte semnificativå actiune.
Un targ este un loc promotional, care este destinat în principal pentru
stabilirea contactelor de afaceri. Este prin natura sa foarte operational
si din acest motiv majoritatea deciziilor trebuie så fie luate pe
loc.
În timpul pregåtirilor dinaintea
targului, angajatii care vor lua parte si vå vor reprezenta la stand
vor trebui antrenati si familiarizati cu posibilele tipuri de vizitatori
pe care îi vor întalni acolo (care toti, ar putea fi posibili
cumpåråtori). Permiteti-le så practice diferite strategii
de vanzåri. Din acest motiv trebuie så luåm în
considerare ce tipuri de cumpåråtori ar putea vizita
standul.
Cientul existent (cel
care a fost invitat så viziteze standul)
Fiti ospitalier si oferiti-i ceva de båut.
Permiteti vizitatorului Dvs. så-si exprime opinia sa asupra statutului
relatiilor si asupra performantelor vanzårilor. Pregåtiti oferte
speciale pentru targ si oferiti aceste oferte cadru, dacå
cumpåråtorul este pregåtit så cumpere.
Cumpåråtorul
cu adevårat interesat
Ascultati, ca så adunati informatii.
Bazati-vå strategia de vanzåri pe informatiile pe care potentialul
cumpåråtor vi le "transmite". Oferiti un scaun confortabil, ceva
de båut si încercati så finalizati un contract.
Cumpåråtorul
jovial si extrovertit
Råmaneti serios, dar påstrati distanta.
Încercati så aflati cat mai curand posibil adevåratul motiv
al vizitei acestui posibil cumpåråtor.
Cumpåråtorul
insistent si pretentios
Råmaneti politicos si încercati
så aflati dacå are de gand så plaseze o comandå
curand.
Spioni
Existå concurenti care pun o multime de
întrebåri si cautå så obtinå esantioane si
listele de preturi. Întrebati detalii despre propria lor afacere. Oferiti
numai brosurile standard.
Detailistii
Detailistii nu apartin cu adevårat categoriei
cumpåråtorilor adevårati. Cu toate acestea, ei pot fi o
surså foarte valoroaså de informatii despre tendintele de pe
piatå si modul de comportare al cumpåråtorilor, precum
si a modelelor de cumpårare si stereotipurilor de
cumpåråtori.
Pregåtirile
periodice
Dacå stereotipurile mentionate mai sus
sunt folosite ca roluri într-o pieså de teatru, puteti fi sigur
cå personalul pe care-l aveti va fi bine pregåtit în domeniul
vanzårilor si pregåtirea si abilitatea lor în domeniul
comunicårii se va îmbunåtåti. În timpul
pregåtirilor încercati så fiti excelent. Cei mai multi
participanti la expozitii au o pregåtire ce nu depåseste media.
Trebuie så fiti mai bun cu cel putin 25% decat ceilalti. Aveti în
vedere si cele mai mici detalii ale prezentårii si comportårii
(în special comportårile de rutinå). Tot timpul trebuie
så priviti lucrurile din perspectiva cumpåråtorului. Aveti
în vedere întrebåri de deschidere si de închidere
si încercati tot felul de combinatii. Antrenati-vå prin exersarea
întrebårilor de deschidere, apoi ascultati, observati, interpretati,
si .... vindeti !
Aceastå atitudine este diametral opuså
atitudinii negative adesea preponderentå în relatiile cu
cumpåråtorii, ca de exemplu, un zambet fortat, întrebåri
prostesti, ca "Pot så vå ajut ?" , "Puteti så gåsiti
ceea ce cåutati?" si "Pot så vå ofer aceastå
brosurå?"
Negocierea cu cumpåråtorii va
råmane întotdeauna ca o probå a Mangementului de
situatie
În concluzie, am dori så subliniem,
încå o datå, faptul cå orice cumpåråtor
trebuie så castige. Sarcina cumpåråtorului este så
orienteze discutiile cåtre obiectivele sale si prin forta lucrurilor
el nu este obligat så råmanå întotdeauna politicos.
Asa cå Dvs. trebuie så fiti diplomat si sã încercati
så vå acomodati cerintelor clientului prin sugerarea si a altor
criterii de evaluare a produsului decat pretul.
Nu cedati niciodatå presiunilor agresive,
dar evitati punctele moarte. Acesta este motivul pentru care numim aceastå
strategie "Managementul de situatie", prin care puteti doar så tineti
sub control o situatie datoritå antrenamentului anterior pe care l-ati
efectuat. Timpul ar putea deveni prietenul Dvs. pentru cå, în
acest caz, ar putea deveni inamicul cumpåråtorului. De
îndatå ce descoperiti cå potentialul Dvs.
cumpåråtor este gråbit så cumpere produsul, stiti
imediat cå toatå insistenta lui asupra pretului este doar un
joc.
Încercati så aflati care este motivul
pentru care este asa de gråbit så cumpere. A asteptat prea mult
ca så selecteze un furnizor sau are stocul aproape de zero si este
gråbit så gåseascå produsele la timp, sau fostul
furnizor l-a dezamågit si cu ce ? Sau respectivul cumpåråtor
se asteaptå la o crestere de preturi pentru motive pe care nu le stiti
?
Odatå ce ati aflat motivele, puteti actiona
în consecintå si så-i oferiti o manå de ajutor.
Cumpåråtorul nu vå va uita niciodatå din moment ce
l-ati ajutat într-o astfel de situatie.
(material
prelucrat dupå "CBI News Bulletin")
Constantin UDREA
Biroul National TIPS