TIPS ( Sistem de Promovare a Informatiilor Tehnologice si Comerciale), este o retea globalå de colectare, editare si difuzare a informatiilor de afaceri si tehnologice, creatå de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, cu birouri în peste 40 de tåri din America Latinå, Asia, Africa si Europa

TIPS dispune de una dintre cele mai cuprinzåtoare baze de date din tårile în curs de dezvoltare, privind cereri si oferte comerciale, transfer  tehnologic, oportunitåti de  investitii   etc.  Conducerea    retelei din Roma   a   semnat acorduri de colaborare cu o serie de organisme internationale, îndeosebi din Uniunea Europeanå, Statele Unite, Japonia si Canada, în scopul schimbului activ de informatii comerciale, tehnologice si accesul reciproc la bazele proprii de date.

ïn fiecare lunå în reteaua globalå sunt colectate, procesate si diseminate peste 1.000 de informatii si mai mult de 60.000 de informatii sunt înregistrate în baza de date actualizatå.
 
Biroul National Tips din Romania, primul deschis din cele 7 tåri din regiune             ( Albania, Bulgaria, Cehia, Polonia, Romania, Slovacia, Ungaria ), parte integrantå a retelei internationale TIPS, este legat printr-un sistem de comunicatii telematic cu Centrul International de Operatiuni de la Roma si cu toate celelalte Birouri Nationale. Prin serviciile de înalt profesionalism oferite comunitåtii de afaceri din tara noastrå, el reprezintå un mijloc important de promovare pe plan international a produselor romanesti.
 
ïn cei doi ani de existentå a biroului, sute de cereri si oferte de cooperare ale firmelor din tara noastrå au fost transmise în întreaga lume si au fost promovate mii de produse romanesti.Drept urmare, multi oameni de afaceri romani au intrat în contact cu oameni de afaceri stråini, creindu-se astfel premisele semnårii unor importante contracte comerciale.

ïn cadrul strategiei promovate de Conducerea retelei Tips, în permanentå sunt adoptate cele mai moderne mijloace de comunicatii si pachete software.

Utilizatorii: firme private, organisme publice si academice, persoane fizice pot accesa serviciile si informatiile prin mai multe cåi:

1. Baza de date-MASTERTIPS din pachetul Lotus Notes.
Toate informatiile colectate, procesate si editate în retea sunt  înscrise  în båncile de    date   instalate   la    fiecare    Birou National.
Accesul la MASTER TIPS se poate face direct de la Birourile Nationale.

2. A doua cale: publicatiile periodice prin intermediul buletinelor editate de birouri si prin intermediul  altor ziare economice de largå audientå.
 
3. A treia cale si cea mai utilizatå este INTERNETUL.
ïn INTERNET, cea mai largå retea electronicå de comunicatii, TIPS are propriile noduri , prin intermediul cårora utilizatorii pot accesa bazele de date si  servicii, de oriunde din lume 24 de ore pe zi. Paginile TIPS WEB sunt disponibile în 3 limbi: Englezå, Spaniolå si Portughezå.
Serverele TIPS Internet se aflå la Roma, Montevideo si Varsovia ( cel din urmå deserveste reteaua regionalå din Europa Centralå si de Est )

Toate birourile sunt legate la sistemul de postå electronicå prin INTERNET, ceea ce asigurå o mare vitezå de comunicare si de obtinere de elemente  suplimentare referitoare la informatiile care circulå în retea.
Concret,  informatia de afaceri circulå  în reteaua TIPS de la furnizor la utilizator, astfel:

-pe baza formularului Tips, se colecteazå informatii privind dorintele de cooperare internationale, oferte si  cereri de ofertå, prezentåri ale profilului firmei.

Datele se proceseazå de fiecare birou national, conform standardelor de calitate a informatiei adoptate în cadrul retelei,  dupå care se introduc în baza de date MASTER TIPS.
Informatia este preluatå aproape zilnic, replicarea fåcandu-se prin INTERNET de cåtre Centrul Regional de Coordonare si Editare  de la Roma.

-dacå informatia contine toate elementele necesare standardului TIPS,  (prezentarea produsului, conditii de ambalare, de platå, de transport, de livrare, etc.) este publicatå si transmiså în întreaga retea. ïn caz contrar, este retransmiså la birou pentru clarificare si  furnizare de date suplimentare.

Urmare a acestor cerinte de calitate, informatiile TIPS din retea, deci produse de fiecare birou în parte, sunt  complete si edificatoare pentru  omul  de afaceri, acesta avand o imagine clarå asupra informatiei accesate.

Omul de afaceri care este atat furnizor cat si cumpåråtor de informatie, ar trebui så înteleagå cå  mecanismul functioneazå în dublu sens si de accea pentru toti, deci inclusiv pentru el, este necesar så fie mult mai deschis în a furniza date despre ceea ce doreste de la un partener stråin si în actualizarea informatiilor, imediat ce au loc schimbåri în viata produsului sau a firmei.
 
Odatå cu publicarea informatiei în MASTER TIPS, printr-un proces automat, în INTERNET, informatiile sunt transmise la departamentul tehnic regional de la Varsovia, unde tot automat sunt incluse în baza de date a paginii regionale.

Pagina regionalå TIPS WEB (http://tips.org.pl) contine pe langå alte informatii, prezentarea generalå a retelei, a birourilor, a serviciilor oferie si a facilitåtilor de care beneficiazå clientii  posesori de TIPS Membercard.
Pentru a accesa pagina este necesarå în primul  rånd  înregistrarea  pe  baza  catorva date sumare de identificare( nume, adreså e-mail, companie ).

TIPS WEB contine:
-baza de date MASTERTIPS, cu  mii de oferte, cereri de ofertå, cereri de cooperare, finantare, joint-venture;
-baza de date Business TIPS, cu informatii utile despre reglementåri legale în regiune, programul de targuri si expozitii internationale , articole din preså, noutåti despre politici comerciale, cursuri  de managementul afacerilor si chiar îndrumare pentru tinerii antreprenori)
-baza de date Western Abstracts, cu oportunitåti de afaceri din  tårile occidentale în care TIPS nu este operational încå,  dar are acorduri semnate cu diferite organisme. Aceste informatii desi nu contin  toate elementele cerute de standardul de calitate  TIPS,  ele  prezintå un interes deosebit pentru firmele romanesti.
-TIPS for Business trip - informatii utile oamenilor de afaceri care cålåtoresc în regiune ( adrese de hoteluri, raport dolar monedå nationalå, mijloace de transport etc.)
 
Modul rapid de circulatie a informatiei face ca reteaua TIPS så reprezinte o cale sigurå de profit pentru intreprindere, oferindu-i posibilitatea så-si gåseascå  prompt råspunsuri la problemele cu care se confruntå.

                                                                                (continuare din numårul anterior)

5. "Acelasi produs, dar altfel ambalat"

Conform cercetårilor efectuate de speciasliti, factorii de succes ai unui nou produs sunt:
· produs care se potriveste cerintelor pietei                               85%
· produs care se conformeazå necesitåtilor de functionare     62%
· superioritatea tehnologicå a produsului                                  51%
· suportul conducerii de înaltå calitate                                       43%
· structura de organizare pentru noul produs                            13%

Toate aceste cifre subliniazå si mai pregnant necesitatea de a se proiecta  si dezvolta produse ce råspund cerintelor pietei. Cercetåtorii ar trebui så cunoascå piata în profunzime. Tehnica de cercetare prin marketing poate ajuta prin: descrierea cumpåråtorului si modul cum foloseste produsele acum, ce
fel de sugestii sau plangeri ar putea avea împotriva produselor. O astfel de descriere a vietii reale
ar putea conduce la proiectarea unor produse si sisteme care:
ª ar face munca mai rapidã, mai usoarå si mai putin complicatå;
ª ar putea duce la economisirea de materii prime sau materiale aditionale;
ª ar putea accelera procesul de productie;
ª ar putea economisi bani;
Fiincã banii fac ca lumea så se învarteascå, produsele si sistemele care reduc costurile, au întotdeauna cåutare, motiv pentru care întotdeauna se si vand.

S-ar putea ca unele din ele så nu fie ultimele noutåti în sensul adevårat al cuvantului, dar întotdeauna includ cateva inovatii. Produsele care reduc costurile de obicei sunt din sortimentele care extind gama de produse comercializate, adicå gama de produse pe care cumpåråtorul european se asteaptå cel mai putin så fie dezvoltatå continuu.

Similar, extinderea gamei de produse poate fi dezvoltatã ca simplå alternativå sau deviatie de la rutina prezentå. Dacå produsele  sunt rotunde atunci trebuie fåcute påtrate. Dacã sunt de culoare rosie, trebuie vopsite în albastru, iar dacå sunt dulci, trebuie fåcute acre. Schimbåri în materiale, texturi, finisaje, accesorii, toate pot contribui la dezvoltarea programelor avute în vedere, indiferent de dimensiunile lor. Specialistii în marketing denumesc acestå metodå ca " acelasi produs, altfel ambalat " si au tendinta    de  a  o  desconsidera,  pretinzand  cå ar putea  distruge gama de produse existente.

Dar aceste produse ar putea  revitaliza pozitia detinutå pe piatå si ar putea aduce un profit aditional, ceea ce este un motiv suficient de bun pentru a le påstra în program.
Simplicitatea poate pårea o metodå de a scåpa de muncå, a departamentului de cercetare si dezvoltare, dar îsi are meritele sale. În primul rand, nu este prea mult de explicat clientilor;  în al doilea rand, rar apar probleme si conflicte generate de dreptul de propietate intelectualå si în al treilea rand, este usor de implementat.

6. Proiectarea de inovatii "reale"

Cum så faci inovatii, cum så dezvolti produse care meritå banii investiti în cercetare si dezvoltare?  Nimeni nu are formula magicå pentru asa ceva. Expertii sunt de acord asupra unui lucru, si anume: ceva care ar putea så devinå o mare inventie cere multå muncå si un sentiment aparte special si unic al creatiei.

Propietarii / managerii au adesea acest sentiment special, fapt pentru care implicarea lor în aceastå activitate este crucialå.

Ei trebuie så se asigure cå procedura pe care o au în vedere include o picåturå din acel management de exceptie care este crucial reusitei afacerii.

"Conceptul de gandire" creazå un mediu propice pentru generarea ideilor noi. Acest concept include printre altele si perceptia consumatorului asupra produsului comercializat, si anume: nu numai ce este, dar si ce face acel produs. "Nu existå produse, existå numai servicii", pretind unii oameni referindu-se la faptul cå beneficiile unui produs provin clar din descrierea rolului lor. O anvelopå de masinå face ca masina så ruleze - dar de asemenea, contribuie la securitatea masinii si nu în ultimul rand, aratå cum doreste propietarul masinii så fie våzut de ceilalti, în termeni de prestigiu personal, functionalitate, responsabilitate. Avand în vedere aceste domenii de interes, un producåtor de anvelope va cåuta så dezvolte un tip de anvelope care, pe langå o functionalitate sporitå, va aråta mai bine. Ca o concluzie a celor prezentate, se reliefeazå faptul cå întotdeauna este bine ca producåtorul så nu limiteze domeniul de cercetare strict la produsul respectiv, ci trebuie så facã så vadå "conceptul de gandire", adicå så întroducå produsul respectiv în ansamblul de relatii la care va trebui så facå fatå în exploatarea realå, deoarece consumatorul întotdeauna procedeazå în acest fel.

Procesul creativ actual se ascunde în rezervorul mental al individului care depune în procesul creativ 99 % efort si 1 % inspiratie. De exemplu, firma Polaroid a angajat o persoanå drept "creator de noi produse", care ocupå o camerå foarte spatioaså, cu o splendidå vedere exterioarå si care la prima vedere pare cå nu lucreazå nimic. Performanta sa medie este de numai trei idei pe an. Dar aceste idei sunt întotdeauna superioare, iar patronii lui sunt întodeauna fericiti si-i plåtesc sume astronomice ca salarii.

O foarte cunoscutå tehnicå numitå "analizå morfologicå" este folositå pentru identificarea unor variabile ale produsului prin proiectarea lui, de obicei pe monitorul calculatorului, la diferite dimensiuni. Atunci cand tehnica tridimensionalå este folositå, se obtine descrierea (imaginea)  asa numitului "cub morfologic" al lui Abel. Prin combinarea dimensiunilor linilor, un produs nou poate fi compus si astfel vizualizat pe monitor, poate fi analizat.
 
Altii folosesc tehnica denumitã "furtuna creierelor" (brainstorm), care în esentå încearcå så cupleze puterea creierelor cercetåtorilor unei inspiratii colective mutuale, care ar putea så aparå în cursul unor intense dezbateri colective ale problemei în cauzå. În principiu trebuie  cunoscut modul de a lucra si a conduce oamenii, dar dacå printre ei existå spirite individualiste trebuie så li se ofere spatiul, sarcinile si încrederea de care au nevoie pentru a deveni creativi.

7. Cåutarea de noi idei pentru un produs

Cåutarea începe invariabil cu scepticism si pot exista frustråri mari în aceastå perioadå delicatå a dezvoltårii unui produs nou. Este necesar så se acorde credit fiecårui cercetåtor implicat. Desi acest fapt pare minor la prima vedere, totusi are o mare importantå.

În acest caz, de mare ajutor este stabilirea unor criterii de evaluare a noilor idei. Cea mai relevantå listå de astfel de criterii se stabileste în sfera de performantå care urmeazå så fie evaluatå si în functie de mårimea efectelor secundare fatå de performantele principale.
 

Sfera de performantå                               pondere
personalitatea companiei si prestigiul           2
marketing                                                           2
cercetare si dezvoltare                                    2
personal (calificarea personalului)                1,5
finantare                                                            1
productie                                                          0,5
locatie si facilitåti                                           0,5
achizitionare si aprovizionare                      0,5      
Total                                                                 10
               [Sursã: "Export product development" ITC / UNCTAD / WOT ‘79]

Cand scorul (1 - 10) este multiplicat de ponderea factorilor secundari - depåsind 75 - se considerå cå produsul este corespunzåtor pentru continuarea procesului dezvoltårii sale.
Testele de marketing, prin folosirea prototipurilor sau modelelor produsului, ar trebui så urmeze fazei initiale de dezvoltare a acestuia, pentru a se încerca evaluarea dorintei consumatorilor de a-l cumpåra.

8. Protectia legalå

O idee bunå pentru un produs este valoroaså. Se poate vinde imediat. Multe laboratoare de cercetåri comercializeazå astfel de idei. În acest caz, o astfel de idee este produsul lor principal. De asemenea, se poate închiria si percepe un comision pentru producerea unui produs pe baza acelei idei (licentiere).

Deoarece au o anumitã valoare comercialå, aceste idei ar trebui protejate împotriva pirateriei.  Aceasta reprezintå un vast domeniu pentru anumiti producåtori de produse pirat, ce contravin legilor internationale.

Protectia propietåtii intelectuale este efectiv organizatå în cadrul Uniunii Europene. Orice produs intelectual, de la nume de mårci comerciale la procese de productie poate fi protejat legal si astfel så devinå propietate privatå. Tot ce trebuie fåcut este înregistrarea  ideea la  EPO (European Patent Office), situat în Germania. EPO este recunoscut în SUA si în Japonia. Costul unei înregistråri depinde de complexitatea propietåtii protejate si este de aproximativ 3.300 de ECU si acoperã toate statele membre. Dacå înregistrarea se face în conformitate cu prevederile Tratatului de la Madrid se plåteste o singurå datå 1200 ECU, plus 150 ECU pentru fiecare þtarå  pentru care se acordå protectia legalå. Aceastå protectie legalå se poate acorda pentru 43 de state.

Trebuie oare ca întotdeauna ideile så fie patentate?
Coca Cola considerå cå nu, fiindu-i teamå cå astfel ar putea så-si deconspire formula pentru båuturile sale råcoritoare. Altii refuzå protectia legalå  considerand cå preferintele pietei se schimbå prea repede pentru a-si permite så piardå timpul cu asa ceva.
Fiecare producåtor este în måsurå så ia decizia corectå. Dacå produsul promite un beneficiu substantial pentru o perioadå lungå de timp, atunci ar trebui înregistrat, pentru a obtine protectia legalå. Va fi un avantaj în fata concurentei, nu numai pentru cå produsul va avea exclusivitate pe piatå, dar în acelasi timp, compania va deveni cunoscutå ca fiind inventivå si creativå în relatiile cu partenerii.
Pentru cei decisi så înregistreze ideea sau produsul este recomandabil ca mai întai så o îfacå în tara în care au rezidenta. Dacå ulterior se doreste si înregistrarea ca patent European aceasta se poate face la adresa:
European Patent Office
Erhardtstrasse 27
D-80331 Munich, Germany
Phone:    +49 8923 99-0
Fax:         +49 89 23 994465

Moneda Euro va fi în curand introduså în circulatie
Integrarea economicå europeanã va atinge punctul culminant înainte de anul 2000

"The Economic and Monetary Union - EMU",   Uniunea Economicå si Monetarå a Uniunii Europene va începe så functioneze de la 1 ianuarie 1999, în baza deciziei tårilor Uniunii Europene de la Maastricht din 1991. La aceastå datå ratele de schimb valutare ale participantilor la Uniune vor fi legate împreunå si fixate pentru totdeauna. De asemenea s-a cåzut de acord cå îmediat dupå ce ratele de schimb vor fi conectate, monezile nationale vor fi înlocuite de o singurå monedå care se va numi "Euro".
 
De asemenea, s-a hotårat ca de la 1 ianuarie 1999, toate deciziile monetare, care în prezent sunt luate de båncile centrale din tårile care s-au alåturat acestui sistem, ca de exemplu: politica dobanzilor, producerea banilor etc., så fie luate pe viitor prin Sistemul European al Båncilor Centrale ("European System of Central Banks" - ESCB). Acest sistem -  ESCB - este format din Banca Centralå Europeanå (European Central Bank) si din båncile centrale ale tårilor europene, participante la sistem.

Criterii

Pentru a deveni membre ale acestui sistem monetar al Uniunii Europene statele candidate trebuie så îndeplineascå anumite criterii:

· Rata inflatiei så nu fie mai mare de 1,5 % fatå de inflatia înregistratå în trei dintre tårile Uniunii Europene cu cea mai micå ratå a inflatiei;
· Rata dobanzii så fie scãzutå si så nu depåseascå mai mult de 2% fatå de rata dobanzii înregistratå în trei din tårile Uniunii cu cea mai scåzutå ratå a inflatiei;
· Pozitie financiarå solidå - deficitul bugetului så nu fie mai mare de 3% din venitul national si datoria nationalå så fie mai micå de 60 % din venitul national.
· Rata de schimb valutarå så fie stabilå - fårå devalorizrea monedei nationale în ultimii doi ani în cadrul sistemului monetar european.

Tårile participante

Asa cum s-a mentionat mai sus "EMU" va începe så functioneze de la 1 ianuarie 1999. În conformitate cu tratatul de la Maastricht, toate tårile membre ale Uniunii Europene, care întrunesc criterile mentionate mai sus, vor participa automat la sistemul "EMU", desi existå douå exceptii, si anume: Marea Britanie, care cel mai probabil se va alåtura sistemului în 2003 si Danemarca.
 
Noile tåri din centrul Europei care sunt în curs de a se alåtura Uniunii Europene vor trebui så adopte toate reglementårile Uniunii, ca de exemplu: întreaga gamå de reglementåri si legi bancare. Aceasta înseamnå cå ele se pot alåtura sistemului "EMU" numai dupå ce îndeplinesc toate criterile mentionate mai sus si sunt membri deplini ai Uniunii Europene.

Euro-ul

În anul 2002, punct de maximå referintå în istoria Euro-lui, fiincå primii EURO vor fi lansati pe piatå ca monedå comunå. La acea datå calendaristicå, moneda comunå va fi ultima parte a procesului economic de integrare. La 1 ianuarie 1999 tårile participante la sistemul EMU îsi vor racorda monezile lor nationale la sistem.

Cuvantul Euro nu este un prefix sau o abreviatie. Dupå introducerea Euro-lui numele de ECU (denumirea unitåtii curente de måsurå economicå din contabilitåtile Uniunii Europene) va deveni caducå.
Se anticipeazå cå Euro va deveni o monedå forte pe pietele lumii la fel ca dolarul American.

Programul de implementare

Existå cateva date importante care trebuie mentionate si anume:
Un anunt va fi fåcut în mai 1998, referitor la tårile care se calificå så adere la sistemul EMU, de la 1 ianuarie 1999 si så înceapå introducerea monedei Euro. De asemenea tot în 1998, Banca Centralå Europeanå (European Central Bank - ECB) va fi fondatå. În continuare se va stabili data cand se va începe distribuirea bancnotelor si monezilor Euro.

La 1 ianuarie 1999, ratele de schimb ale monezilor tårilor participante vor fi conectate si perioada de tranzitie va începe. De la acea datå ESCB va implementa politicile monetare si al ratelor de schimb în Euro. Toate tranzactiile monetare în interiorul Uniunii Europene se vor derula în Euro.

În jurul datei de 1 ianuarie 2002 se vor introduce bancnotele si monezile Euro. Monezile nationale si Euro vor coexista  pe piatå pentru o perioadã de sase luni.

La 1 iulie 2002, cel mai tarziu, monezile si bancnotele nationale vor pierde statutul de mijloace legale de platå, desi pentru o perioadå lungå monezile si bancnotele nationale vor putea fi schimbate contra Euro prin intermediul båncilor. Euro va deveni singurul mijloc legal de platå.

Contractele internationale vor fi în Euro

Multe nu se vor schimba în comertul dintre tårile participante la sistemul EMU, cu exceptia faptului cå va exista o ratå de schimb valutarå fixå. Chiar si în cazul unor contracte de afaceri încheiate în afara acestui sistem, cu parteneri din afara Uniunii, nu va mai exista o diferentå speculativå referitoare la paritåtile de schim valutar, asa cum existå în prezent. Va fi recomandabil ca în orice contract al unei tranzactii comerciale så se includå explicit referirea la Euro, ca mijloc de platå de referintå fatå de monezile nationale.
Contractele existente vor putea fi schimbate prin faptul cå locul monezilor nationale va fi luat de Euro, în timp ce celelalte prevederi contractuale vor råmane neschimbate.

Mai profitabil, mai eficient

Actualmente marile companii multinationale care deruleazå tranzactiile lor în USD, de multe ori îsi våd profiturile diminuate substantial din cauza fluctuatiilor de schimb valutar, asa cå lucrand cu Euro va fi mult mai profitabil si mai eficient. Privind retrospectiv la stabilitatea dolarului comparativ cu ECU vom constata cå cel din urmå a fost mult mai stabil în valoare decat USD. Chiar si Marca Germanå si Yenul Japonez au fost mai stabile decat USD. Bancherii prevåd deja cå piata dolar - Euro va deveni de trei ori mai mare decat piata actualå dolar -Yen.

Companiile din tårile în curs de dezvoltare care doresc så opereze pe pietele Europene trebuie så ia în considerare faptul cå din luna iulie 2002 operatiile comerciale se vor derula în  Euro.

Uniunea Europeanå se îndreaptå spre o mai atentå reglementare a normelor de protectie a mediului pentru a proteja si mai efectiv sånåtatea consumatorilor.

Principiile de bazå aplicate la elaborarea procedurilor de protectie împotriva contaminårii produselor alimentare sunt prezentate detaliat în "Regulation no. 315 / 93", prin care se stabileste clar cå este
inacceptabil, din punctul de vedere al sånåtåtii publice, ca produsele alimentare puse în vanzare pe piatå så fie contaminate sau så continå elemente ce depåsesc nivelul toxic maxim admis.
Limitele tolerabile pentru pesticide, în Comunitatea Europeanå, au fost stabilite încå de acum cativa ani, dar  în prezent existå tendinta ca aceste limite så fie extinse.

În conformitate cu legislatia denumitå "Directive 90/642/EEC" actualmente existå obligatia efectivå de a se stabili un nivel maxim al rezidurilor de pesticide ce pot exista în anumite categorii de produse alimentare. Dacå înainte se måsura cantitatea de reziduri de pesticide numai în produsele alimentare în stare proaspåtå, actualmente reglementårile prevåd ca normå obligatorie, måsurarea cantitåtii de reziduri de pesticide si în produsele alimentare uscate, sau prelucrate sau conservate, încluzand în aceastå categorie si alimentele prelucrate sub formå compozitå.

Aditional acestor reglementåri, Comisia Uniunii Europene a stabilit prin "Regulation no. 194/97" nivelul maxim pentru anumiti poluanti ce pot exista în produsele alimentare, si aceasta pentru a obtine un control mai eficient asupra surselor de poluare si contaminare din agriculturå. Împreunå cu codul pentru practicile si metodele agricole care sunt considerate cu grad scåzut de poluare, se sperå a se reduce gradul de contaminare    cu   nitrati   al  produselor.  Måsuri similare   sunt   în    dezbatere  pentru reducerea nivelului de contaminare cu micotoxine (alfatoxine) si cu metale grele (exemplu cadmiu).
 
Producåtorii agricoli si prelucråtorii de produse alimentare ar trebui så fie atenti la legislatia din acest domeniu si så acorde o atentie sporitå, preventivå, respectårii acestor norme, pentru a nu se expune unor posibile sanctiuni sau penalizåri sau pierderi.

Uniunea Europeanå: plan de actiune pentru textile si articole de îmbråcåminte

Comisia Uniunii Europene implementeazå un plan de actiune pe perioada 1997 - 2000 pentru a stimula competitivitatea sectorului european de produse textile si articole de îmbråcåminte. Sectorul a fost restucturat si modernizat de-a lungul ultimilor ani, rezultand din aceasta o crestere a competitivitåtii, datoratå în principal îmbunåtåtirii calitåtii produselor, a managementului, a creativitåtii, expertizei si a
 inovatiei. Toate acestea au dus la cresterea exportului de textile cu 6 % si a articolelor de îmbråcåminte cu 11% în 1996.
Competitia globalå pe pietele internationale a fortat acest sector al Uniunii Europene så-si îmbunåtåteascå capacitatea de competitivitate.

Din acest motiv planul de actiune prevede ridicarea pregåtirii profesionale a personalului, formarea de grupe de lucru care så se ocupe de securitatea socialå si sistemul de impozitare si så îmbunåtåteascå schimbul de informatii în vederea promovårii exporturilor. În domeniul inovatiilor, Comisia europeanå si industria de profil coopereazå pentru dezvoltarea de noi produse, metode de productie, utilaje, precum si în aplicarea tehnologiei informaticii.

Piata de jucårii a Uniunii Europene

 În întreaga lume, piata de jocuri si jucårii a crescut în ultimii cinci ani cu 31%. Expertii prevåd ca aceastå piatå så continue så creascå cu încå 20% panå la sfarsitul secolului, în ciuda descresterii ratei natalitåtii.
Un important factor ce contribuie la aceastå crestere este faptul cå produse tot mai sofisticate destinate adolescentilor si copiilor apar pe piatå. De asemenea, popularitatea produselor destinate prescolarilor este în crestere. O altå explicatie a acestei cresteri se poate afla si în jucåriile ce imitå personajele din filmele de desene animate.
Grupe de varstå
Piata de jucårii pentru copii este împårtitå în urmåtoarele  grupe:  1)  nou-nåscuti  0 - 12 luni;   2) copii mici 1 - 3 ani ;  3)  copii între 3 - 6 ani.
Tendinte
Tendintele actuale includ o revalorificare a jucåriilor clasice, cu o tendintå de reîntoarcere la jucåriile de bazå. Aceasta se oglindeste într-o clarå linie de demarcatie între jucåriile pentru båieti si jucåriile pentru fete, în timp ce cu cativa ani în urmå exista o clarå tendintå de unificare a jucåriilor pentru ambele sexe. Functionalitatea jucåriilor a devenit din nou un criteriu important: mårci renumite ca Meccano si Lego au serii de jucårii complet reînnoite.
O altå tendintå sunt CD-ROM-urile care aplicå principiul "învatå jucandu-te" si reprezintå succesorul direct al jocurilor video. Chiar si alte produse "reale" ca video camerele, computerele si alte produse sunt foarte populare sub versiunea denumitå generic "junior". Mai mult, au început så aparå pe piatå jocuri pentru  adulti. Påpusi produse manual, trenulete electrice si altele, au devenit piese de colectie.
Scrable si  alte  jocuri de acest fel,  sunt  foarte  populare printre adulti.