Conosamentele, documente ce reprezinta dreptul de proprietate asupra bunurilor in transporturile maritime, sunt pe cale de a intra in era electronica.

Pentru inceput, 60 de firme din 13 tari au initiat la Londra acest demers, bazat pe proiectul Bolero, de a utiliza conosamentele prin sistem electronic.

De secole, pentru a intra in posesia marfurilor ajunse in diverse porturi, importatorii trebuie sa prezinte, printre alte documente, conosamentele. ïn anii cand calatoriile pe oceane durau saptamani intregi, comerciantii aveau nevoie de aceste certificate pentru avansarea afacerilor, cand bunurile se aflau inca pe mare.
Dar azi  transportul reprezinta doar o fractiune din ceea ce era odata si doar o mica parte din bunurile comercializate trec in alte maini cand sunt inca in tranzit.
ïnsa certificatele, ca hartii continua sa functioneze, cu toate costurile ridicate de pregatire, neajunsurile provocate de intarzieri in livrarea documentelor si chiar pericolelor de falsificare sau frauda.
Chiar daca unii agenti implicati in transporturile maritime au inceput sa puna la indoiala necesitatea mentinerii conosamentelor, in special de cand cei ce apeleaza la transporturile aeriene, pe calea ferata sau cu camioane nu le mai utilizeaza, nimeni nu a oferit inca o solutie fiabila de inlocuire a lor.
Proiectul - derulat prin programului Bolero - un joint venture al consortiumului de telecomunicatii bancare Swift si al Organizatiei de asigurari mutuale in transporturi - Through Transport Club, este sprijinit de un grup important de utilizatori: importatori si exportatori, expeditori, transportatori, bancheri, asiguratori, care actioneaza de mai mult timp pentru a dezvolta un sistem sigur, rapid care sa inlocuiasca conosamentul pe hartie - precum si alte documente comerciale nenegociabile.
Noua asociatie isi are sediul la Londra - Bill of Lading Electronic Registry Organization - ( Organizatia de ïnregistrare a Conosamentelor Electronice) - si pregateste pentru inceput o etapa de proba ce prevede rularea unui program pe computer, ce utilizeaza o inregistrare electronica centrala si semnaturi digitale encriptate, in locul conosamentelor clasice pe hartie cu semnaturi cu cerneala.

Aceasta perioada de proba, ce va demara foarte probabil la 1 decembrie, va implica 60 de firme din 13 tari, firme ce comercializeaza o gama foarte diversa de bunuri: produse agricole,  chimicale in vrac, bunuri de uz casnic, jucarii, echipamente de calcul, electronice.
Daca totul va merge bine, consortiumul va pregati lansarea in forta a sistemului in cursul lunii aprilie a anului viitor.
Ca strategie, companiile vor fi organizate in "lanturi" comerciale, ce vor implica importatori, exportatori, expeditori, transportatori, bancheri, asiguratori - pe tipuri de activitati.
ïn loc sa utilizeze sistemul clasic cu reprezentanti prin diverse porturi, asteptand si prezentand conosamente, lantul comercial se va baza pe schimbul electronic al proprietatii prin registrul electronic.

Semnaturile encriptate.
Acest titlu de transfer, precum si schimburile de transporturi, instructiuni de livrare si plata vor fi puse in siguranta prin utilizarea semnaturilor encriptate, ce constituie combinatii unice de coduri computerizate ale expeditorului si adresantului, plus elementele mesajului.
Comertul in aceasta lume fara hartii va fi guvernat de o "culegere de reguli", ce cuprinde termenii si procedurile, pe care toti participantii trebuie sa le agreeze..
Referindu-se la aceasta "culegere de reguli", domnul Barry Morse - directorul proiectului Bolero - considera ca ea trebuie sa se constituie ca o trasatura unica a sistemului, fiind esentiala, daca se doreste ca transferurile ce au loc in cyberspace sa se desfasoare fara generarea de conflicte si procese.
"Culegerea de reguli" va conferi tuturor utilizatorilor un inteles unitar asupra termenilor comerciali. Ea se va baza pe cea mai completa munca intreprinsa pana in prezent in domeniul legislatiei comertului international. Pentru a-si atinge scopul, culegerea de reguli trebuie sa se afle deasupra standardelor nationale si chiar deasupra unor conventii internationale comerciale.

Çi astfel, cu semnaturile electronice encriptate si cu aceasta culegere de reguli destinata sa minimalizeze disputele in cyberspace, sa credem ca partile implicate in comertul international vor abandona traditionalele conosamente pe hartie?
Poate nu imediat, afirma expeditorii, transportatorii si chiar insisi oficialii proiectului Bolero.

Factorul confort (siguranta)
"Cel mai adesea se pare ca utilizarea documentelor - hartii confera un factor de confort - siguranta", afirma dl. Morse. Va trece ceva timp pana ce oamenii vor simti la fel si apeland la noul sistem. Oricine crede ca asta se va intampla peste noapte este rupt de realitate.

"Problema este daca clientii (expeditorii) vor accepta documentele electronice", se intreaba Sandro Consoli, expert in facilitati comerciale si comert electronic la Fiata - Federatia Internationala a Asociatiilor de Transportatori si Expeditori. "Daca clientul doreste o foaie de hartie, bineinteles ca i-o voi da, pentru ca altfel il pierd."
"Cand transportatorii insista pe folosirea conosamentelor pe hartie, asta se datoreaza cel mai adesea bancilor, care solicita aceste documente pentru eliberarea scrisorilor de credit" -  considera Tim Reardon, expert in comertul electronic la Camera de Transport a Marii Britanii.
"Daca exportatorul, la solicitarea bancii sale, cere un conosament, transportatorul trebuie sa se conformeze", spune dl. Reardon, iar "…trecerea de la conosamentul pe hartie la cel electronic este un vis", a adaugat acesta. "Cheia acestui proiect este transferarea notiunii de negociabilitate (a unui document) de pe hartie intr-un mediu electronic. Proiectul Bolero sparge tiparele clasice in incercarea de solutionare a acestei probleme si in modul cum o trateaza."

Proiectul Bolero a fost dezvoltat intr-o perioada in care mai multi transportatori, prin Camera de Transport a Marii Britanii, incercau sa elimine conosamentul in totalitate si sa-l inlocuiasca cu documente nenegociabile, ce simplifica instructiunile de transport pentru livrarea marfurilor unei anumite parti.

"Proiectul Bolero ar putea fi considerat ca intrand in conflict cu aceste eforturi", aprecia dl. Reardon. " Dar suntem siguri ca conosametul va fi utilizat inca o perioada indelungata, astfel ca il putem ingloba intr-un mediu electronic."

Implicarea armatorilor.
Armatorii au fost dintotdeauna adanc implicati si in aceste dispute, dar si in incercarile de solutionare. Printre marile companii internationale care participa la dezvoltarea proiectului se numara: Maersk Line, Orient Overseas Container Line, Evergreen, Sea-Land Service Inc., American President Lines and "K" Line. Conform oficialilor proiectului Bolero, multi dintre acestia se vor implica direct si in actiunile de lansare initiala a noului sistem.

Dar nu toti transportatorii se grabesc sa adopte proiectul Bolero. "Exista inca scepticism privind beneficiile reale aduse de Bolero", a afirmat o sursa din industria navala, ce a dorit sa-si pastreze anonimatul. "Mecanismele si detaliile nu sunt toate foarte clare si sunt necesare inca multe investitii. Iar noi dorim cifre clare, costuri, fapte, elemente palpabile."
"Multi transportatori nu solicita inca acest serviciu", a adaugat sursa citata. "Cele mai multe beneficii ale conosamentului electronic vor fi simtite in comertul cu petrol. Beneficiile vor fi mai putin evidente in cazul altor marfuri, care nu sunt mentinute un anumit timp in tranzit, sau unde scrisorile de credit ( si urmare conosamentele) nu sunt utilizate."

Alte dubii.
ïndoielile sale sunt impartasite partial de alt potential important utilizator, Asociatia Internationala a Transportatorilor din Marea Britanie, care reprezinta expeditorii de marfuri. Dl. Colin Beaumont - Manager - divizie la aceasta asociatie apreciaza ca sumele necesare adaptarii software-ului existent pentru a utiliza sistemul Bolero ar putea fi neeconomice pentru multi utilizatori mici. " Ma intreb cate conosamente vor garanta acest proces" - "
Frecventa conosamentelor de transfer pentru marfurile in tranzit este in declin. Sistemul s-ar putea dovedi interesant in principal pentru transportatorii mari."

Alta problema ce s-ar putea ridica este extinderea sistemului in tarile in curs de dezvoltare, unde sistemele de comunicatii electronice sunt mai putin utilizate si unde conosamentele sunt solicitate pentru aproape toate marfurile.

"Sistemul este construit in tarile dezvoltate si este foarte probabil ca la inceput sa fie utilizat mai mult de catre acestea." - considera dl. Consoli de la Federatia Transportatorilor din Zurich . "Daca va functiona, va fi un lucru foarte bun. Dar aceasta trebuie intai dovedit".
                                                                                                    Constantin UDREA

·  suportul  financiar  oferit  IMM-urilor  de  statul  turc  in  anul  1998  pentru  promovarea exporturilor  a  inregistrat  o  crestere  de  peste  400 %  fata de anul trecut

 In perioada 25 august -6 Septembrie KOSGEB - Organizatia pentru Dezvoltarea Industriasilor Mici si Mijlocii a  organizat si sponsorizat impreuna cu reprezentanta Fundatiei Konrad Adenauer - KAF, o vizita de studiu si un program de perfectionare in Turcia, pentru participanti din tarile BSEC - Consiliul de cooperare economica al tarilor din zona Marii Negre.

Au participat reprezentanti ai  organizatiilor de sprijinire a IMM-urilor si patroni de firme din Albania, Bulgaria, Grecia, Romania, Ucraina, Azerbaidjan si Georgia.

Programul de vizite organizat de Kosgeb in paralel cu seminarul "Dezvoltarea entreprenoriala", a putut oferi bogate informatii  despre programele de asistenta oferite de stat IMM -urilor pentru sustinere si dezvoltare.
S-a beneficiat de aceste date in urma vizitarii diferitelor centre de servicii ale KOSGEB ca: Institutul de Promovare a Exporturilor si pentru Cercetarea pietelor; Centrul de Dezvoltare Tehnologica, Centrul de Consultanta si Dezvoltare a Calitatii, Euro-Info Centre.
 
KOSGEB a fost infiintat in 1990, ca o agentie publica semi-autonoma afiliata la Ministerul Industriei si Comertului si reprezinta acum legatura de baza intre sectorul privat si suportul financiar oferit acestuia  de stat.
Prin cele 41 de centre de pe tot cuprinsul tarii, KOSGEB actioneaza concret in sprijinul IMM-urilor prin servicii care includ: informatii, consultanta si asistenta in afaceri, laboratoare de teste si analize tehnice , incubatoare de afaceri, promovare internationala, sprijin pentru participari la targuri si expozitii, consultanta tehnica, de marketing si management, acces on-line la biblioteci universitare, acces la piete internationale, intocmire de studii de fezabilitate, planuri de afaceri, asistenta pentru participare la finantari si asistenta pe parcursul derularii acestora.

 KOSGEB a implementat in Turcia si programe ale Uniunii Europene ca: BRE  - Bureau de Rapprochement des Enterprises); BC-NET - Business Cooperation Network; EIC - Euro-Info Centre .
 Unul din obiectivele prioritare ale KOSGEB este de a satisface nevoia de informatii a IMM-urilor si de a face firmele sa se intalneasca prin comertul electronic, obiectiv care a  inceput sa se contureze in cadrul programului Euro Info Centre. Pentru a coopta IMM-uri pe plan regional, KOSGEB - EIC a decis sa  infiinteze o sub-retea speciala, care sa opereze in Internet, unde fiecare nod functioneaza ca un consultant local in afaceri si este compus din diferite ONG-uri, organizatii sau ascociatii locale pe profile sau ramuri. Acest sistem, numit KOBI-NET, a fost astfel proiectat incat poate fi integrat perfect cu reteaua Euro-Info Centre a DG XXIII. Pana in prezent 6300 de firme sunt racordate la KOBI-NET ca membri. Se asteapta ca 700000 firme din industrie si comert sa fie legate la noul sistem de comert electronic.
Prima functie a acestui sistem este de a furniza informatii de afaceri, economice, legislative, financiare, din 75 de tari  si date despre firme turcesti, iar cea de a doua  functie este de a reprezenta un sprijin in vederea implementarii  comertul electronic.
Firmele membre pot accesa de la propriul calculator informatile necesare din retea , profiluri la zi de firme si  pot sa-si modifice singure date din propria informatie.
Viziunea KOBI-NET este de a crea o piata virtuala cu centre comerciale si burse virtuale care sa functioneze in mod efectiv si eficient.
 
Vizita la zona libera de la Marea Egee - AFZ, a adus date interesante despre avantajele pe care o firma straina sau turca le poate avea facand afaceri aici.

AFZ, localizata in regiunea Izmir, este cea mai mare zona de export din Turcia ( are acces la o importanta  autostrada , situata la 4 km de  noul aeroport international Adnan Menderes si 14 km de portul Izmir ).

Zona este de fapt un parc industrial modern intinse pe 220 hectare care ofera spatii, facilitati  si avantaje logistice pentru comertul international:
-100% scutire de taxe
-costuri de munca reduse cu aprox. 25 %  fata de restul Turciei
-scutire de taxe vamale pentru bunuri, echipamente si utilaje
-posibilitatea de a cumpara produse turcesti la preturi de export fara TVA
-firmele straine interesate isi pot incepe activitatea imediat, fara a face o noua firma in Turcia
-depozitare pe timp nelimitat intr-o zona libera de vama  si posibilitatea de a vinde imediat in Turcia
Principalele sectoare de activitate:
-productia si asamblarea de: electronice, chimicale, farmaceutice, ambalaje, piese de schimb pentru masini, mobila, jucarii
-alte domenii ale industriei  usoare
ESBAÇ  compania ce  coordoneaza zona libera la Marea Egee, ofera utilizatorilor toate serviciile de baza, incluzand telecomunicatii, utilitati, asistenta in afaceri si identificare de parteneri de afaceri, recrutare de personal calificat.
(listele cu servicii si preturi de inchiriere sunt disponibile la sediul biroului TIPS)

Vizitele la Subsecretariatul Pentru Comert Exterior al Primului Ministru , Banca Turca Populara, HALKBANK - banca pentru investitii si programe de creditare, Fondul de Garantii al creditului, Cooperativele Industriale Imobiliare, Zone libere si sediile Organizatiilor Industriale locale  (OSIAD-OSTIM ), au adus date suplimentare despre programe si masuri in sprijinul IMM-urilor. Implementarea si rezultatele acestor programe s-au putut vedea si in practica cu ocazia vizitarii a numeroase firme producatoare si de export.
ïn urma vizitei la Subsecretariatului Pentru Comert Exterior al Primului Ministru,  Dl. Cevdet Baykal - Seful Departamentului, a pus la dispozitie date concrete despre sustinerea si promovarea exporturilor:
inceput in anul 1996, programul a evoluat permanent astfel ca pentru anul 1998, sprijinul financiar acordat firmelor a ajuns la  16.470 miliarde TL (lire turcesti), ceea ce reprezinta  o crestere de 403%  comparativ cu anul 1997 - 3.272 bilioaneTL.
Domenii subventionate:
1. Cercetare- dezvoltare : proiectele de cercetare - dezvoltare sunt subventionate in procent de  50% pe o perioada de 3 ani prin TUBITAK (Turkish Scientific Research Council) sau prin suport financiar  de pana la 100000 $ pe o periada de un an, in cadrul unor proiecte strategice punctuale prin TTGV (Turkish Technology Development Foundation). TTGV ofera de asemenea spijin financiar proiectelor de cercetare - dezvoltare in procent de 50% pentru o periaoda de 2 ani. Pana la sfarsitul anului 1997, 117 intreprinderi au beneficiat de aceste ajutoare iar totalul sumei s-a ridicat la 3355 miliarde TL. ïn anul 1998 sprijinul financiar va ajunge la 6720 miliarde TL, ceea ce reprezinta o crestere de 126% fata de anul anterior.

2. Participare la targuri si expozitii in strainate
Sprijinul financiar pentru participari la targuri si expozitii in strainatate s-a ridicat in cursul anului trecut la suma de 295. 000 milioane TL. ïn acest an cifra va fi de cel putin 6000 miliarde TL. Acest ajutor consista in rambursarea catre firma a unui anumit procent din taxele de participare la respectivele manifestari. Beneficiaza de acest suport atat intreprinderile care participa sub pavilion national cat si  firmele care participa individual. Procentul de rambursare este cuprins intre 50 -70 % iar suma rambursata este de max. 7000-12000$ pe firma, depinzand de marimea si localizarea firmei.
Pentru firmele care participa individual, procentul de rambursare este de asemenea cuprins intre 50-70% iar suma maxima poate ajunge la 60 000$. Pana la sfarsitul anului trecut, un numar de 1131 de firme au beneficiat de acest sprijin.
3. Saloane de prezentare si magazine in strainatate.
Suma disponibilizata  pentru acest tip de ajutor a fost de cel putin 8 miliarde TL, iar pentru anul acesta este preconizata o suma de 1260 miliarde TL.
Daca o firma din domeniul industrial sau comercial isi deschide un salon de prezentare sau magazine in strainatate  sub nume si marca proprie poate beneficia de urmatoarele subventii: 50% din mijloacele fixe procurate pana la o limita max. de 20 000 $; 50% din chiria spatiului din primul an si 30% din chiria din anul al doilea pana la suma max. de 50 000 $; 30% si 20% din costurile de promovare si reclama din primul respectiv al doilea an pana la o suma max. de 30 000 $.
4. Pentru obtinerea certificatelor de calitate si mediu
Totalul sumei alocate pana acum a fost de 2 miliarde TL, dar anul acesta este preconizata o suma de 1800 miliarde TL. Firmele sunt subventionate cu un procent de 50% din costul obtinerii standardelor de calitate ISO 9000 si ISO 14000, precum si a altor certificate de calitate si mediu.
5. Alte suporturi financiare
-pentru instruire, pentru angajari de personal, pentru patentari de produse, .
Pentru programele de instruire de personal se ramburseaza 50% din cost.
Pentru firmele mici cu 1-50 persoane, care angajeaza absolventi de facultati si care nu au mai angajat personal cu astfel de calificari,  se ramburseaza 70% din valoarea salariilor  pentru primele 6 luni.
Suportul financiar dat pentru asa numita "mentinere pe piata" este limitat la 75 000$ pentru o firma individuala producatoare, iar suma disponibilizata anual nu poate fi mai mare de 15000$.
Pentru patentarea produselor si a modelelor se ramburseaza firmei 75% din costurile de obtinere a acestora.

   Suporturi financiare  specifice acordate de banca de stat HALKBANK
  -credite pentru femei si tineri antreprenori: facilitati speciale pentru aceste doua categorii de antreprenori atat in faza de inceput cat si pentru mentinerea si dezvoltarea afacerii.

Creditele acordate sunt cu dobanda redusa de 14% pe an,  pentru o perioada de max. 3 ani, iar pentru cei ce folosesc creditul la construirea de fabrici, valoarea initiala acordata  poate fi de pana la 5 ori mai mare.

Numarul intreprinzatorilor din cele doua categorii care au primit astfel de credite cu dobanda redusa a fost pana la sfarsitul anului 1997 de 40939 (27108 - femei antreprenor si 13831 - tineri antreprenor)  iar valoarea s-a ridicat la 10.875 miliarde TL.

Acestea sunt numai o parte din parghiile financiare folosite de statul turc pentru sustinera IMM-urilor si in special pentru promovarea exportului.
Concluzia care se desprinde este ca fara sprijin , pentru firmele romanesti va fi  din ce in ce mai  dificil sa intre in competitie pe piata interna si internationala.
 
                                                                 Articol  realizat de
                                                                          Iolanda  MIHALACHE